Cancerul cavității nazale și al sinusurilor paranazale este o boală rară, cu o incidență globală anuală de 0,556 cazuri la 100.000 de locuitori și un raport bărbați-femei de aproape 2 la 1.¹ Pentru România nu există date privind incidența, prevalența sau numărul de decese cauzate de acest tip de cancer.

Prognosticul pacienților diagnosticați cu tumoră nazală sau paranazală este în general slab: 60-70% rată de supraviețuire după 5 ani, când boala e descoperită în stadiile I și II, 25-35% în stadiul III și doar 10-25% în stadiul IV.²

Prevenția rămâne esențială.

Ce este cancerul cavității nazale și al sinusurilor paranazale

Cancerul cavității nazale și al sinusurilor paranazale definește tumorile maligne care se formează în interiorul nasului sau la nivelul sinusurilor – cavități goale, căptușite cu mucoasă și pline cu aer, care împiedică uscarea interiorului nasului în timpul respirației și pătrunderea particulelor de praf. Avem sinusuri frontale (situate deasupra nasului, la nivelul frunții), maxilare (în lateralele nasului), etmoidale (între ochi) și sfenoidale (în spatele nasului) și la toate acestea se poate dezvolta cancerul.³ Cel mai frecvent apare însă în cavitatea nazală (43,9% din cazuri) și la sinusurile maxilare (35,9%).⁴

Diferite tipuri de celule din sinusurile paranazale și cavitatea nazală pot deveni maligne. Predomină carcinomul cu celule scuamoase (celulele subțiri și plate care căptușesc interiorul acestor cavități), dar se pot dezvolta și:⁵

• melanoame (în melanocite, celulele care produc melanină, pigmentul care dă culoare pielii, părului și ochilor);
• sarcoame (în mușchi sau în țesutul conjunctiv);
• papiloame inversate (tumori benigne care pot deveni maligne);
• granumoale ale liniei mediene.

Tumorile sinusale sunt, de regulă, agresive și se extind la organele critice adiacente. Când invadează baza craniului, nervul optic și trunchiul cerebral, tratamentul și reabilitarea devin complicate.⁶

De ce apar aceste tumori?

Cancerul cavității nazale și al sinusurilor paranazale este pus pe seama mai multor factori de risc:⁷

expunerea profesională la anumite substanțe chimice sau la praf, domeniile cu cel mai ridicat risc fiind fabricarea de mobilă, prelucrarea lemnului, industria încălțămintei, placarea metalelor, prelucrarea făinii și panificația;

• infecția cu virusul papiloma uman (HPV);
• sexul masculin;
• vârsta peste 40 de ani;
• consumul de tutun.

Simptomele cancerului cavității nazale și al sinusurilor paranazale

Boala poate să nu dea semne în stadii incipiente, ci doar când este avansată, de aceea, controlul ORL de rutină este cel mai bun instrument în depistarea timpurie a cancerului dezvoltat în cavitatea nazală și la sinusurile paranazale. Când apar simptomele, consultația devine o urgență. Cu ce te poți confrunta?⁸

• Obstrucție sau presiune sinusală.
• Dureri de cap sau în zona sinusurilor.
• Rinoree.
• Epistaxis (sângerări nazale).
• O umflătură în cavitatea nazală sau o rană care nu se vindecă.
• O umflătură pe față sau pe cerul gurii.
• Parestezii (amorțeli, furnicături) la nivelul feței.
• Dipoplie (vedere dublă) sau strabism.
• Durere dentară la nivelul maxilarului superior.
• Durere sau presiune în urechi.

Două studii independente au evidențiat obstrucția nazală, diplopia, epistaxisul și umflarea feței ca fiind cele mai frecvente manifestări ale acestui cancer.⁹ Simptomele nespecifice, alături de accesul limitat din punct de vedere anatomic și de variațiile caracteristicilor histologice fac ca diagnosticarea acestor tumori să fie o provocare.¹⁰

Teste necesare pentru diagnosticare

În suspiciunea de cancer al cavității nazale sau al sinusurilor paranazale, anamneza și examinarea clinică sunt urmate de o serie de teste și investigații menite să confirme diagnosticul și să stadializeze boala. La ce te poți aștepta?¹¹

• Radiografie de cap și gât, CT sau RMN cu sau fără substanță de contrast – medicul va stabili ce metodă de investigație imagistică este optimă.
• Videoendoscopie nazală, cu ajutorul căreia medicul examinează structurile nazale și paranazale.
• Biopsie cu ac fin, biopsie incizională sau biopsie excizională, în funcție de situație.
• Alte tipuri de endoscopii, dacă există suspiciunea de diseminare a neoplasmului la alte structuri din regiunea capului și gâtului (laringe, faringe).
• PET-CT, dacă există suspiciunea metastazelor la distanță de tumora primară.

Tratamentul cancerului cavității nazale și al sinusurilor paranazale

Abordarea corectă a tumorilor maligne ale sinusurilor paranazale este multidisciplinară și multimodală, constând în intervenții chirurgicale, radioterapie internă (brahiterapie) sau externă și chimioterapie, în combinația considerată optimă de echipa medicală care se ocupă de caz.^12,13 În stabilirea protocolului terapeutic sunt luate în considerare stadiul bolii, localizarea tumorii, tipul tumorii și starea generală de sănătate a pacientului.

Aceleași tratamente sunt utilizate în recidive, iar pentru tumorile neoperabile și în stadiile de boală foarte avansate, chimioterapia este folosită în scop paliativ.¹⁴

Este posibil să previi acest cancer?

Un studiu15 derulat în SUA, în care au fost analizați factorii de risc prezenți la pacienții decedați din cauza cancerului cavității nazale și al sinusurilor paranazale, a confirmat că fumatul, inclusiv cel pasiv, joacă un rol important în declanșarea bolii. Același studiu a asociat consumul de alcool și cel de alimente sărate și/sau afumate cu acest tip de cancer.

Prin evitarea acestor factori comportamentali, dar și ai celor profesionali sau de mediu – expunerea la substanțe chimice cu potențial cancerigen -, este posibilă reducerea riscului de a dezvolta cancer de nas sau sinusuri. La fel de importantă în prevenție, dar și în depistarea timpurie a bolii, când există mai multe șanse ca aceasta să fie tratată, este consultația medicală de rutină, la specialistul ORL sau la medicul la care obișnuești să efectuezi examinările uzuale anuale – cel de familie sau de medicină internă.