Cancerul laringian reprezintă până la 40% din cancerele capului și gâtului și este cea mai frecventă malignitate din otolaringologie, cu 184.615 de cazuri noi și 99.840 de decese raportate anual la nivel global.¹ Cea mai ridicată incidență este înregistrată în Europa, unde România se clasează pe locul 16 (la nivelul UE), cu 1.804 de cazuri noi, și pe locul 13 ca număr de decese, cu 1.088/an.^2,3

Majoritatea acestor cancere sunt diagnosticate la persoane care consumă tutun frecvent și în cantități considerabile, dar și consumul excesiv de alcool este un factor de risc important, deși modul în care acționează alcoolul independent de tutun, și nu în combinație cu el, este deocamdată neclar.⁴

Principala recomandare a medicilor, în acest context, este evitarea fumatului – atât activ, cât și pasiv. Acest lucru poate scădea riscul de cancer laringian la persoanele care nu prezintă alți factori de risc, modificabili sau nemodificabili, cum sunt cei ocupaționali sau genetici.⁵

Ce este cancerul laringian

Organul fonației, dar și partea aparatului respirator care face legătura între faringe și trahee, laringele este alcătuit din supraglotă (regiunea superioară, care include epiglota), glotă (regiunea centrală, unde se află corzile vocale) și subglotă (regiunea inferioară), iar cancerul poate apărea la oricare din aceste segmente.

Similar cancerelor localizate în cavitatea orală și celor faringiene, cancerul laringian se dezvoltă majoritar în celulele scuamoase, celulele subțiri și plate care căptușesc interiorul laringelui. Acest tip de cancer se numește carcinom cu celule scuamoase.⁶ Sarcoamele, limfoamele și melanomul laringian sunt foarte rare.⁷

Din ce cauze apare și care sunt factorii de risc asociați

Consumul constant de tutun este cel mai mare factor de risc, fiind considerat responsabil pentru mai bine de 70% din cazuri, însă nu este singurul. Iată alți potențial declanșatori al acestui tip de cancer:⁸

• fumatul pasiv (când expunerea este pe termen lung);
• consumul excesiv de alcool (risc adițional, când este combinat cu consumul de tutun);
• consumul de marijuana;
• sexul masculin (bărbații prezintă un risc de cancer laringian de 7 ori mai ridicat decât femeile);⁹
• expunerea (de regulă, profesională) la vapori de nichel sau de acid sulfuric și la pulbere de lemn;
• sindroame genetice rare, precum anemia Fanconi, sindromul Plummer-Vinson sau diskeratoza congenitală.

Cum se manifestă

Cel mai frecvent, răgușeala este primul simptom al cancerului declanșat în regiunea centrală a laringelui, glota, și este efectul imobilizării corzilor vocale. Odinofagia (durerea la înghițire) și otalgia (durerea de ureche) survenite ulterior sunt indicatori că boala a avansat. Când apare prima, odinofagia poate semnala un cancer supraglotic, instalarea ulterioară a răgușelii semnalând evoluția bolii și extinderea ei spre glotă.

Umflăturile la nivelul gâtului – mase fixe, ferme și nedureroase – pot semnala metastaze ganglionare. Iar pierderea în greutate, disfagia (dificultăți la înghițire), aspirația și sechelele acesteia (pneumonia de aspirație, de exemplu) sunt simptome tardive.¹⁰

Ce teste sunt necesare pentru un diagnostic de certitudine

Simptomele inițiale, dar și o parte din cele tardive sunt nespecifice, putând fi atribuite și altor afecțiuni. Examinarea de către un specialist ORL este esențială pentru așezarea simptomelor în context și obținerea unui diagnostic de certitudine. Iar prezentarea la medic de la primele semne de disconfort poate echivala cu o diagnosticare precoce și acces la tratamente cu șanse ridicate de succes.

La ce testări te poți aștepta, în suspiciunea de cancer laringian?¹¹

• Anamneză și examen clinic – inspecție vizuală și palpare.
• Laringoscopie cu biopsie, pentru confirmare și stadializare.
• CT cu substanță de contrast, pentru vizualizarea ganglionilor limfatici și a altor structurile ale gâtului care nu pot fi evaluate în mod adecvat prin laringoscopie.
• PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni), pentru depistarea eventualelor metastaze formate la distanță, când este suspectat un cancer avansat.

Rute de tratament și complicații posibile

În stadiu incipient, cancerul laringian este abordat cu succes chirurgical sau prin radioterapie, cu salvarea laringelui și a funcțiilor sale. Boala avansată face însă necesară o terapie multimodală, ce poate include o intervenție chirurgicală complexă, chimioterapie și radioterapie și este asociată cu complicații precum:¹²

• disfonie (modificarea vocii);
• afonie (pierderea vocii);
• disgeuzie (alterarea sau pierderea gustului);
• disfagie (dificultăți la înghițire);
• xerostomie (sindromul de gură uscată).

Complementar terapiilor clasice, pot fi utilizate imunoterapia, care presupune administrarea unor substanțe ce amplifică răspunsul sistemului imunitar în lupta cu cancerul, și terapia biologică (targetată/țintită), care presupune administrarea de anticorpi monoclonali – anticorpi produși în laborator, specializați în a identifica și ataca în mod specific celulele canceroase.¹³

Care este rata de supraviețuire, în funcție de stadiul bolii

Datele statistice redau ratele de supraviețuire ale pacienților cu cancer laringian la 5 ani de la diagnosticare în funcție de localizarea bolii (la supraglotă, glotă sau subglotă), dar indiferent de tipul de cancer – cu celule scuamoase, care este majoritar, sau forme mai rare, precum sarcomul sau limfomul:¹⁴

• supraglotă – 75-85% în stadiul I, 55-65% în stadiul II, 45-75% în stadiul III și 15-35% în stadiul IV;
• glotă – 85-95% în stadiul I, 60-80% în stadiul II, 55-70% în stadiul III și 10-25% în stadiul IV;
• subglotă – 30-40% în stadiul II. Nu există date pentru stadiile I, III și IV.

Poate fi prevenit cancerul laringian?

Evitarea factorilor de risc comportamentali și de mediu pot scădea semnificativ riscul de a dezvolta acest tip de cancer, cred medicii, care recomandă:¹⁵

• renunțarea la fumat – principala cauză a cancerului laringian;
• evitarea fumatului pasiv;
• evitarea alcoolului sau limitarea la un consum ocazional;
• evitarea expunerii la substanțe cancerigene;
• adoptarea unei alimentații bogate în fructe și legume, care sunt bogate în antioxidanți și nutrienți protectori.

Totodată, sunt importante controalele medicale periodice, atât pentru prevenție, cât și pentru depistarea precoce a modificărilor ce pot anunța un cancer laringian. Prin diagnosticare timpurie, șansele de vindecare pot crește considerabil.